Îmi propun prin acest articol să răspund la următoarele întrebări:
📌O femeie cu dizabilități poate să beneficieze de indemnizația de creștere a copilului, dacă are pensie de invaliditate?
📌Pe timpul cât beneficiază de indemnizația pentru creșterea copilului poate primi și pensia de invaliditate?
📌Poate să beneficieze tatăl cu dizabilități de indemnizația de creștere a copilului, dacă are pensie de invaliditate?
Toate cele 3 întrebări au un singur răspuns: DA.
În art. 2 al Ordonanței de Urgență nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, prevede: ” (1) Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.”
DA, o femeie cu dizabilități poate să beneficieze de indemnizația de creștere a copilului, dacă are pensie de invaliditate de cel puțin 12 luni anterioare datei nașterii copilului.
O întrebare frecventă a viitorilor părinți privind acordarea acestui concediu și a banilor aferenți este legată de perioada minimă de muncă. Mai exact, ordonanța prevede că e obligatoriu ca salariata/salariatul să fi lucrat măcar 12 luni ca să beneficieze de concediu și banii respectivi. Nu neapărat consecutive, dar obligatoriu ca cele 12 luni să fie în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului. E necesar însă ca munca să se fi făcut cu acte în regulă, iar nu fără contract.
Totuși, cele 12 luni de venituri salariale necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, mama/tatăl solicitant a beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată.
Important! Banii și concediul de creștere a copilului se cuvin pentru fiecare dintre nașteri, dacă părinții au mai mult de un copil.
HG 52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, prevede la art. 25 „Pe perioada acordării indemnizației pentru creșterea copilului, plata pensiei de invaliditate și a venitului de completare, acordate potrivit legii, nu se suspendă”.
La concediul de creștere a copilului (CCC) și indemnizația aferentă au dreptul și mama, dar și tatăl copilului, potrivit legislației în vigoare, atâta timp cât au obținut venituri salariale sau alte feluri de venituri impozabile în cel puțin 12 luni din ultimii doi ani dinaintea nașterii copilului.
Suma de bani pe care o pot primi părinții care stau acasă cu copiii lor are o limită minimă și una maximă, neschimbate în acest an față de anul trecut, sumă care se raportează la veniturile nete obținute de aceștia. Numai că, în perioada de CCC, pe lângă indemnizația aceasta, părinții nu mai pot obține alte feluri de venituri, cu câteva mici excepții.
Atât mama, cât și tatăl copilului au dreptul la concediul și indemnizația de creștere a copilului în vârstă de până la doi ani (trei ani, pentru copilul cu handicap), potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010.
DA, tatăl cu dizabilități poate să beneficieze de indemnizația de creștere a copilului, dacă are pensie de invaliditate de cel puțin 12 luni anterioare datei nașterii copilului.
Potrivit ordonanței, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului.
Încă de la începutul anului trecut au apărut schimbări importante în privința minimului și maximului acestei indemnizații. Chiar dacă ea se calculează ca procent din media veniturilor nete, nu poate fi sub 1.250 de lei și nici peste 8.500 de lei (indiferent cât de mari ar fi veniturile părintelui care intră în CCC).
„Cuantumul minim al indemnizației nu poate fi mai mic decât suma rezultată prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință (care e 500 de lei – n.red.), denumit în continuare ISR și nici mai mare de 8.500 lei”, prevede, OUG nr. 111/2010.
Părintele care vrea să intre în CCC trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:
- să fie cetățean român, străin sau apatrid (adică fără cetățenie);
- domiciliul/reşedinţa să-i fie pe teritoriul României;
- locuiește în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
Atenție! Nu se transferă de la un părinte la altul dreptul la CCC. Dacă ambele persoane din familie au dreptul la CCC, regula este că cel puțin o lună din perioada totală a CCC este alocată uneia dintre persoanele care nu a cerut acest drept. Astfel că, dacă mama intră în concediul de creştere, tatăl trebuie să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună.
Pentru a beneficia în mod legal de concediul și indemnizația de creștere a copilului, părintele interesat trebuie să depună o cerere, conform OUG nr. 111/2010, însoțită de următoarele documente (nu sunt necesare copii legalizate):
- copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
- actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
- actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
- dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate (sau declarația unică, acolo unde e cazul);
- dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
- orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Acestea se depun, potrivit ordonanței, la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Cererile sunt soluţionate prin decizie în termen 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale (unde au fost trimise de primării), acestea fiind comunicate solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.
Important:
La dosarul pentru indemnizația de creștere a copilului se depune dovada eliberată de Casa de Pensii care să ateste că este pensionară de invaliditate.
Indemnizația de handicap (nu pensie de invaliditate) nu este un venit care să îi permită să beneficieze de îndemnizație pentru CCC.
În iulie 2018, Asociația Calea spre Acces a lansat proiectul „Access to rights”. Obiectivul principal al proiectului este facilitarea accesului la justiție al persoanelor cu dizabilități ale căror drepturi au fost încălcate.
Beneficiarii proiectului sunt persoanele cu dizabilități din România precum și aparținătorii acestora, care se confruntă cu obstacole în accesarea justiției, având în vedere circumstanțele sociale, economice, entice și/sau culturale, dar, de asemenea, și vârsta lor, sex, stare fizică sau mentală.
Prestarea serviciilor de consultanță juridică/consiliere este realizată de consilieri juridici cu experiență și este oferită „pro bono” beneficiarilor proiectului.
Serviciile de consultanță juridică/consiliere se acordă online și pot fi accesate trimițând o solicitare la adresa de e-mail: consiliere.juridica.acces@gmail.com
În calitate de Director Regional – Sucursala SUD-EST, a Asociației Calea spre Acces ofer consultanță juridică gratuită persoanelor cu dizabilități și aparținătorilor acestora și în ultima perioadă am primit de foarte multe ori aceste întrebări, de aceea am decis să vin în sprijinul viitoarelor mame …și viitorilor tați.
