Și a trecut un an! Pe 15 noiembrie 2017 am fost revocată din funcția de Președintă a Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități (Hotărârea nr. 117/2017 privind revocarea din funcție a președintelui Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități).
Am tot scris pe acest subiect. Găsiți toate informațiile în link-urile de mai jos:
Situația Consiliului de Monitorizare și activitatea doamnei Bencze Marta-Iozefina – fostă Președintă a Consiliului de Monitorizare
http://martabencze.ro/cum-sa-ingropi-o-institutie-a-statului-roman/
Incompetența dlui Vicepreședinte Aștileanu Gheorghe
http://martabencze.ro/because-the-sit-hit-the-fan/
Presiunile și legăturile politice
http://martabencze.ro/ping-pong-cu-functii-la-consiliul-de-monitorizare/
Incompetența dlui Butnaru Florinel – actualul Președinte al Consiliului de Monitorizare
Minciuni, jocuri politice și trădări
http://martabencze.ro/sa-minciunim-zic-dar-s-o-stim-si-noi-dedicat-doamnei-georgiana-pascu/
http://martabencze.ro/tupeu-de-senator-psd-marca-ionut-chisalita/
http://martabencze.ro/tontsch-irdo-si-copy-paste-ul/
Motivația mea
http://martabencze.ro/uite-de-asta-nu-ma-opresc/
http://martabencze.ro/romania-moare-din-cauza-nepasarii/
Scrisoare deschisă către liderii Partidului Social Democrat
http://martabencze.ro/scrisoare-deschisa-catre-liderii-partidului-social-democrat/
Ieri, 14 noiembrie 2018 cei de la Newsweek au publicat un amplu articol despre situația actuală a Consiliului de Monitorizare precum și despre modificările și completările Legii nr. 8/2016.
Am să fac următoarele precizări cu privire la propunerile legislative pentru modificarea Legii nr.8/2016. Prima propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi a fost inițiată de senatorul Ioan – Narcis Chisăliță, înregistrată de Biroul Permanent al Senatului în data de 06.11.2017.
Mai jos găsiți forma adoptată de Camera Deputaților precum și evaluarea primară.
În data de 12 noiembrie 2018 această propunere legislativă a fost adoptată de Senat (nr. voturi: DA= 99 NU=7 AB=2).
Senatul a fost cameră decizională pe această lege. Mai jos găsiți amendamentele admise la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Cea de-a doua propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilitaţi a fost inițiată de deputatul Iusein Ibram, înregistrată de Camera Deputaților în data de 4.04.2018.
Mai jos găsiți forma inițiatorului care a fost respinsă definitiv de Senat pe data de 12 noiembrie 2018.
Forma finală adoptată de Parlamentul României a Legii nr.8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilitaţi:
Am să revin cu o analiză critică pentru fiecare modificare, momentan doresc să evidențiez următoarele aspecte:
Au abrogat prevederea potrivit căreia Consiliul de Monitorizare trebuia să recomande măsuri pentru îmbunătățirea vieții persoanelor cu dizabilități, precum și obligația de a colecta constant informații cu privire la stadiul implementării Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, act pe care România l-a ratificat în 2010.
Deși au dublat numărul posturilor din instituție (de la 21 la 47), au introdus o prevedere prin care angajații beneficiază de sporuri și au crescut parcul auto de la trei mașini la 12, echipele de monitorizare sunt formate din „cel puțin 2 membri, dintre care un expert independent selectat în calitate de colaborator extern”, motivând această modificare astfel: „structura Consiliului de Monitorizare fiind insuficientă pentru asigurarea echipelor în forma actuală a Legii nr. 8/2016”, care prevedea: „vizitele de monitorizare se desfășoară de echipe de vizitare compuse din 3 membri, dintre care un inspector de monitorizare din cadrul Consiliului de Monitorizare și câte 2 experți independenți”. Consider că vizitele de monitorizare pentru a fii obiective trebuie să fie formate din 3 persoane.
Raportul de activitate pe anul 2017 a Consiliului de Monitorizare trebuia publicat din aprilie 2018, conform art. 5 alin. 3 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public „(3) Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a”.
Societatea civilă (CRJ și organizațiile partenere) au strâns peste 15.000 de semnături în 2015 pentru a convinge parlamentarii să adopte Legea 8/2016.
După revocarea mea din funcție, instituția a fost preluată politic și a fost pur și simplu confiscată. Deși are un buget de aproape un milion de euro, pe site-ul instituției nu se regăsesc informații de interes public, precum:
- Structura organizatorică, statul de funcții, structura posturilor pe compartimente;
- Statistica cu decesele survenite în centrele destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și în spitale/secții de psihiatrie, pe perioada mandatului dlui Președinte Florinel Butnaru (15 decembrie 2017 – prezent);
- Numărul de vizite și rapoarte efectuate de către inspectorii de monitorizare, din cadrul Consiliului de Monitorizare, alături de experții independenți.
- Numărul plângerilor înregistrate la Consiliul de Monitorizare din partea persoanelor cu dizabilități instituționalizate;
- Lista experților independenți;
- Planul anual de monitorizare;
- Protocol-cadru organizații neguvernamentale partenere;
- Instituții publice de tip rezidențial supuse monitorizării;
- Instituții private de tip rezidențial supuse monitorizării;
- Spitale/secții de psihiatrie supuse monitorizării.
- Situația centralizată privind personalul care la acest moment activează în cadrul Consiliului de Monitorizare care să conțină cel puțin următoarele informații: funcția, data angajării, modalitatea de angajare, structura din organigramă în cadrul căreia a fost numită respectiva persoană.
Așa cum am mai precizat în trecut, revocarea mea fost o execuție sumară deoarece existau alte interese și spun acest lucru cu toată seriozitatea. Încă din luna septembrie 2017 au apărut zvonuri cu privire la schimbarea mea și la faptul că voi fi înlocuită cu un membru al Partidului Social Democrat, fost senator PPDD trecut în barca PSD și conectat la unul dintre cei mai influenți comunicator la vârf ai PSD.
Iar noile modificări legislative ne asigură că de această conducere „ne vom bucura” și în următorii ani.
Subliniez doar modificarea de la art. 6, unde după lit. d se introduc noi litere: „nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație”. Cum o să rezolve dl. Președinte Butnaru Florinel acest punct?
Pe 14.06.2018 am depus plângere la Secția Contencios Administrativ și Fiscal, la Tribunalul Galați pentru nesoluționarea cererii nr. 318/13.04.2018 de către Consiliul de Monitorizare. Plângerea mea a intrat în procedura de regularizare. Aștept să depună Consiliul de Monitorizare cererea de întâmpinare.
La 30 iunie 2018 numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi din cadrul Ministerului Muncii şi Justiției Sociale, prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a fost de 805.653 persoane. Dintre acestea, 97,76 % (787.592 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 2,24 % (18.061 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii şi Justiției Sociale prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.
Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la 30 iunie 2018 este de 489 (faţă de 450 la 30 iunie 2017), dintre care: 426 rezidenţiale (faţă de 389 la 30 iunie 2017) şi 63 nerezidenţiale – de zi (faţă de 61 la 30 iunie 2017). Aproximativ două treimi (58,92%) din instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilități sunt: a) centre de îngrijire şi asistenţă (27,70%), având 6.545 de beneficiari, și b) locuințe protejate (31,22%), având 919 de beneficiari. Aceștia reprezintă 41,33% din numărul total de 18.061 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale. Un număr semnificativ de beneficiari există şi în cele 74 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 6.334 persoane (35,07%).
În 2018, România are 18.061 persoane cu dizabilități instituționalizate iar Consiliul de Monitorizare care are ca atribuții respectarea exercitării drepturilor cu dizabilități instituționalizate nu a publicat până în prezent nici măcar un raport de monitorizare.
Între timp, nimeni nu cere revocarea din funcție a actualei conducerii: Președinte Florinel Butnaru și Vicepreședinte Gheorghe Aștileanu!
Eu încă lupt ca această instituție să fie salvată…dar momentan sunt cam singură în această luptă!
Sursa fotografiei: https://www.coe.int/en/web/disability
