În fiecare zi ofer consiliere juridică online asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități prin proiectul „Access to rights”, derulat de Asociația „Calea spre Acces”, ce are ca scop principal facilitarea accesului la justiție al persoanelor cu dizabilități ale căror drepturi au fost încălcate.
Fiecare speță are particularitățile sale deoarece instituțiile statului care încalcă drepturile asistenților personali au răspunsuri și abordări diferite.
Încerc prin prezentul articol să răspund punctual la următoarele întrebări:
De ce nu am primit indemnizația de hrană? De ce nu am primit majorarea de salariu? De ce nu am primit sporul de 15%? Ce este de făcut?
Am să vă prezint baza legală privind indemnizația de hrană și sper să reușesc să mă fac înțeleasă, desi, după cum o să observați, datorită legislației în vigoare, este destul de complex de prezentat.
Decisă prin Legea 153/2017, art. 18, indemnizația de hrană avea termen precis: 1 decembrie 2018.
După care au apărut modificările din OUG 90/2017. Aceasta a intrat în vigoare pe 7 decembrie 2017 cu o derogare: „în anul 2018, instituţiile şi autorităţile publice (…) nu acordă personalului din cadrul acestora tichete cadou, premii şi nici indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.”
Indemnizația promisă nu s-a acordat în 2018, deci nu de la 1 decembrie 2018. Imediat însă, a fost aprobată de același Guvern OUG 91/2017 care a intrat în vigoare la data de 8 decembrie 2017 (o zi mai târziu decât OUG 90), care vine cu o modificare-clarificare pentru articolul 18 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 şi prevede că „(1) Începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată. Indemnizațiile de hrană prevăzute la alin. (1) se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară cu încadrarea în prevederile 25 alin. (1).„
Ambele ordonanțe, și 90 și 91 au fost aprobate în aceeași ședință de Guvern, cea din 6 decembrie, dar au fost publicate în Monitorul Oficial la o zi distanță. Așa că, dacă OUG 91 (publicată după prorogarea termenului prin OUG 90) a decis acordarea de la 1 decembrie 2018 a indemnizatiei de hrană, toată lumea din sectorul bugetar, s-a așteptat ca banii să intre în luna decembrie 2018 sau cel târziu ianuarie 2019, ca plată pentru decembrie.
În final Guvernul a fost nevoit să introducă clarificări în OUG 114 din 2018, la articolul 36, prin care s-a delimitat clar perioada 2019-2020 pentru plata acestei indemnizații de hrană.
ART. 36 (2) În perioada 2019 – 2021, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
Datorită modificărilor aduse de Ordonanța nr. 114/2018, Primăriile nu plătesc asistenților personali: indemnizația de hrană, majorarea salariului, precum și sporul de 15%, „deoarece în anul 2019 nu pot fi acordate alte sporuri personalului plătit din fonduri publice, cu excepția celor acordate în luna decembrie a anului 2018„.
Mai jos atașez un model de răspuns pentru a înțelege mai bine situația.
Despre acordarea sporului de 15% la salariul de bază (pentru activitatea desfășurată în condiții periculoase sau vătămătoare) pentru asistenții personali angajați cu contract de muncă, am scris aici și după numeroase demersuri făcute de Asociația „Calea spre Acces” la nivel national, vă mărturisesc că doar Primăria Sectorului 2 din București acordă acest spor.
Am să vă prezint și prevederile HG 937/2018:
Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră.
Prin excepție de la prevederile alin. (1), începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, se majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră.
În aplicarea prevederilor art. 164 alin. (12) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, toate drepturile și obligațiile stabilite potrivit legii se determină prin raportare la nivelul de 2.080 lei al salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
La data prevăzută la art. 1, Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 29 noiembrie 2017, se abrogă.
Conform legislației în vigoare, asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități trebuiau, începând cu 1 ianuarie 2019, să primească majorarea de salariu și indemnizația de hrană. Așa cum ați putut vedea datorită OUG 114/2018, primăriile se degrevează de aceste drepturi ce trebuie acordate.
Recomandarea mea pentru toți asistenți personalii care se află în această situație este:
- Solicitarea acordării majorării salariului și a indemnizației de hrană (solicitarea trebuie adresată primarului și înregistrată la Registratura Primăriei; a se păstra numărul de înregistrare);
- Solicitare către Direcția de Asistență Socială din cadru Primăriei a fluturașului de salariu (constituie probă);
- Sesizare către Inspectoratul Teritorial de Muncă pentru încălcarea drepturilor salariale conform legislației în vigoare.
Important de reținut. Angajatul căruia i-au fost știrbite drepturile trebuie să se adreseze înainte de toate ITM-ului. Se depune o sesizare și aceasta este soluționată de inspectorii de muncă. Aceștia efectuează controlul la angajator și stabilesc dacă sesizarea este sau nu reală. Inspectorii ITM pot amenda angajatorul în cauză chiar dacă nu s-a ajung la proces, în instanță. Se dă amendă, se dă termen de respectare a legislației în vigoare, de reparare a abuzului efectuat.
Mai departe, cu sesizarea rezolvată de ITM, angajatul nedreptățit merge în instanță. Aici discutăm despre soluționarea cauzei, cu recuperarea drepturilor pe care angajatorii nu le-au acordat, cu acoperirea cheltuielilor de judecată, inclusiv onorariul avocatului. Costurile sunt mereu mari când discutăm despre litigii, de muncă sau de orice natură. Angajatorii și angajații deopotrivă trebuie să fie conștienți de faptul că litigiile de muncă lasă urme în ambele tabere. Sunt conștientă că toate aceste demersuri implică timp, stres și bani, dar este singura formă viabilă de a solicita respectarea drepturilor ce vi se cuvin.
Persoanele care au nevoie de consiliere juridică pentru a întreprinde aceste demersuri, îmi pot scrie la adresa de e-mail: consiliere.juridica.acces@gmail.com.
Vă urez tuturor succes! De fiecare dintre noi depinde să reușim în lupta cu nedreptatea!
