Prin OUG 60/2017 Guvernul și-a propus să crească numărul persoanelor cu dizabilități angajate pe piața muncii de la 33.480, cât erau oficial raportate în trimestrul I al anului 2017. Cu toate acestea, conform datelor furnizate de ANAF, în luna ianuarie 2019 numărul persoanelor cu dizabilități angajate pe piața muncii a scăzut la 30.721, reprezentând o pondere de 7,25%.

Prin OUG 60/2017 s-a dublat cota impusă angajatorilor, care nu aveau 4% angajate persoane cu dizabilități, de la jumătate din salariul minim brut pe economie la un salariu integral, acest lucru NU a stimulat angajarea, ci a redus numărul de persoane cu dizabilități angajate cu 2.759 de persoane.

ANOFM a răspuns oficial că în primele 17 luni de la emiterea ordonanței, au fost angajate pe piața muncii doar 562 de persoane cu dizabiități, dintre care 197 de persoane au beneficiat de servicii de mediere a muncii. ANOFM-ul informează, de asemenea, că deși au existat angajatori interesați de angajarea persoanelor cu dizabilități, adresabilitatea acestei categorii de persoane pentru angajare a fost foarte scăzută.

Pe de altă parte, lipsesc de pe piață serviciile active de recrutare și stimulare a angajării, iar serviciile de mediere și job coaching rămân măsuri listate în planuri de acțiune fără aplicabilitate practică pe piață.

Aprobarea OUG 60/2017 a adus și închiderea unităților protejate autorizate din lipsă de comenzi din partea angajatorilor care optau pentru achiziția de produse și servicii în cunatumul cotei pe dizabilitate. Din 740 de unități protejate, în care lucrau aproximativ 2.000 de persoane cu dizabilități, doar 4 erau reautorizate în luna ianuarie 2019.

Conform datelor furnizate de către ANAF, în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2019, suma colectată la bugetul de stat a fost de 2.713.354.065 lei (aprox. 571.232.434 euro în 16 luni). Dacă este să ne raportăm la suma colectată în anul 2018 de 2.145.104.828 lei (aprox. 451.601.061 euro), ar trebui să fie angajate minim 86.000 de persoane cu dizabilități cu 8 ore x 12 luni, ca această taxă să nu mai fie plătită la bugetul de stat (de 2,8 ori mai mult decât numărul actual de persoane cu dizabilități angajate).

România înregistrează unul din cele mai mari deficite de forță de muncă după 1989, cu toate acestea numărul de persoane care s-au pensionat pe caz de boală a crescut foarte mult. În 18 luni de la aprobarea OUG 60/2017, în ianuarie 2019, un număr de 150.283 de persoane erau pensionate pe caz de invaliditate, din care 110.523 de persoane având gradul accentuat și mediu și capacitate parțială de muncă.

Concluzia: în ianuarie 2019 erau angajate 30.721 de persoane cu dizabilități din 826.197 persoane (ANPD, trimestrul I, 2019), adică, 2,68 %.

În 2010 (nu am găsit o statistică mai actuală), în UE, circa 50% din persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă. OECD estimează că în ţările nordice rata de ocupare ajunge la 52-54% (Suedia, Finlanda, Elveţia), 50% în Luxemburg şi 40-45% în Norvegia, Marea Britanie şi Olanda.

Modificări legislative, avem! Proiecte menite să faciliteze inserția în muncă pentru persoanele cu dizabilități, avem! Cu toate acestea statistica este dureroasă și mă întreb… unde ne îndreptăm?

Înființarea Fondului Național de Abilitate și Integrare, TREBUIE să fie o prioritate!

Prietenul meu, regretatul Matei Ghigiu, spunea în august 2017: „FNAI va putea finanța programe de integrare pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități, scheme naționale menite să faciliteze angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilități, programe de integrare și accesibilizare a mediului educațional, programe menite să sprijine ONG-urile de tip ale persoanelor cu dizabilități, programe care să finanțeze tranziția UPA înspre sisteme vocaționale integrate cu o puternică componentă de angajare pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități greu și foarte greu angajabile și/sau facilitatori de angajare asistată pe piața liberă a muncii”.

Subliniez, în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2019, suma colectată la bugetul de stat a fost de 2.713.354.065 lei (aprox. 571.232.434 euro în 16 luni), în anul 2018, de 2.145.104.828 lei (aprox. 451.601.061 euro), dacă jumătate din aceste sume mergeau către Fondul Național de Abilitate și Integrare, nu credeți că se puteau finanța programe de integrare pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități? Și cu siguranță statistica privind numărul persoanelor cu dizabilități integrate pe piața muncii nu era cea prezentată mai sus.

VOCEA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI aproape că NU mai există! Ea a fost înlocuită cu portavocea unor experți care „știu întotdeauna mai bine de ce au nevoie persoanele cu dizabilități”, spunea Matei (n.a. Ghigiu) în august 2017. Și avea mare dreptate!

DA! Persoanele cu dizabilități trebuie să devină o SINGURĂ VOCE! Altfel banii se vor duce pe proiecte neviabile, iar statisticile vor arăta din ce în ce mai dezastruos.