În luna octombrie am scris în Revista Famost despre un model de viață, pe care pentru a-l descoperi trebuie să descărcați gratuit ediția de octombrie a revistei (pg. 68-69).
„Acest curaj, atat de intim, se sprijina pe trei ancore: A invata sa te iubesti; A indrazni sa te respecti; A-ti asuma riscul autoresponsabilizarii.” (Jacques Salome, in cartea „Curajul de a fi tu insuti”).
De cele mai multe ori nu indraznim sa fim noi datorita „corsetului” impus de societate, dar si din cauza dorintei noastre de a aparține unui grup, de a nu fi marginalizati doar pentru faptul că suntem diferiti. Oare doar lipsa curajului sa fie de vina pentru neacceptarea unicitatii? Eu cred ca nu. Trebuie sa ne iubim pe noi si sa ne acceptam asa cum suntem, trebuie sa ne respectam respectandu-i pe cei din jurul nostru dar cel mai important trebuie sa ne asumam riscul autoresponsabilizarii.
Am sa va prezint astazi o femeie care a indraznit sa fie ea intr-o perioada in care era extrem de periculos sa ai anumite convingeri politice, sa iti asumi orientarea sexuala, sa reusesti in domeniul artei, chiar daca dizabilitatea fizica a determinat-o de multe ori sa picteze numai din pat.
Frida Kahlo (n.6 iulie 1907, Coyoacán, Mexic – d.13 iulie 1954) a fost o pictorita care ocupa un loc central in arta picturala mexicana. Opera sa, extrem de originala, poate fi situata la confluenta mai multor curente: simbolism, realism, suprarealism, expresionism, prezentand si puternice influente ale artei indigenilor din Mexic. Temele sale predilecte au fost autoportretele si durerea care a insotit-o de a lungul intregii sale vieti.
Mama artistei, Matilde Calderón y González, de origine mexicana, cu radacini indigene, a fost de asemenea pictorita. Tatal, Carl Wilhelm Kahlo, nascut in Pforzheim, Germania, artist fotograf si pictor totodata, era un emigrant care provenea dintr-o familie de evrei germano-maghiari.
La varsta de 8 ani Frida s-a imbolnavit de poliomielita care i-a afectat grav dezvoltarea piciorului drept. A facut studii stralucite pregatindu-se pentru o cariera in medicina. Insa destinul a adus-o fata in fata cu marele pictor muralist mexican Diego Rivera, care executa o lucrare la scoala unde studia ea, si care a impresionat-o atat de mult, incat tanara se lauda colegelor ca o sa faca un copil cu acesta. Avea atunci 15 ani, iar Diego era cu 20 de ani mai mare, fiind un pictor consacrat.
La varsta de 18 ani Frida sufera un grav accident de autobuz, care-i va afecta intreaga viata, marcand-o cu un lung sir de spitalizari si operatii. S-a năruit acum si sansa de a avea copii. Dar de acum incolo incepe sa se preocupe serios de pictura, in care a initiat-o tatal sau, de care a legat-o o puternica afectiune. Aceasta munca facuta din pasiune, a ajutat-o sa treaca peste toate suferintele fizice indurate. Se angajeaza si in politica, de partea stanga a baricadei, inscriindu-se in partidul comunist. Lupta de asemenea pentru emanciparea femeilor din Mexic, chiar ea fiind un exemplu prin afisarea libertatii sale de femeie moderna si chiar a bisexualitatii sale (are legaturi amoroase cu celebra fotografa Tina Modotti si cu cantareata mexicana Chavela Vargas). In aceasta perioada, probabil la o intrunire politica, il intalneste pe Diego Rivera, militant de stanga si el. Pasiunea se dezlantuie si in anul urmator se casatoresc. Se stabilesc, dupa o perioada, in Coyacan, in „Casa albastra”, casa parinteasca a Fridei, in care aceasta isi va petrece restul vietii si care dupa moartea sa va deveni muzeu memorial.
Din 1930 urmeaza o perioada de peregrinari intre Mexic si SUA, unde Rivera a primit mai multe comenzi. Incearca sa aiba copii, dar renunta după trei avorturi. Descopera o legatura amoroasa intre Diego si sora sa preferata si hotaraste sa se izoleze, mutandu-se intr-un mic apartament pentru cateva luni, in care si ea a avut mai multe legaturi extraconjugale. Totusi atractia dintre cei doi artisti e mai puternica si in scurt timp cuplul se reface. In 1937 Rivera reuseste sa obtina azil politic pentru Trotky, alungat de Stalin, iar acesta va fi gazduit, impreuna cu sotia sa, in „Casa albastra” din Coyoacán. S-a infiripat o legatura amoroasa, pasionala se pare, intre Frida si exilatul rus. In 1940 Trotky e ajuns de ura lui Stalin si este asasinat. In 1938 are prima expozitie personala la New York si in urma succesului calatoreste la Paris pentru alta expozitie in 1939. Cunoaste aici multi artisti, suprarealisti in special, cu toate ca nu s-a revendicat niciodata din acest curent, si in mediul artistic al Parisului apar si legaturi amoroase care dau frau liber sexualitatii sale ambivalente. In 1939 divorteaza de Rivera, dar dupa numai un an se recasatoresc. Cu trecerea timpului sanatatea i se agraveaza din ce in ce mai mult. Suporta sapte operatii succesive, durerile devin insuportabile si devine aproape imobilizata la pat, incorsetata in metal. Impotriva sfatului medicilor picteaza in continuare si chiar mai gaseste resurse sa militeze pentru aspiratiile sale politice. Traieste pentru a-si vedea prima expozitie in tara natala, la vernisajul careia a fost adusa cu ambulanta de sotul sau si instalata in patul sau preferat, cu baldachin. A decedat la scurt timp dupa aceasta.
Opera Fridei Kahlo ocupa azi un loc important in pictura mexicana si mondiala. Cele aproximativ 150 de tablouri care o compun se afla raspandite in muzee si colectii particulare din Mexic, SUA si Europa.
Va recomand sa urmariti povestea ei, ecranizata de Julie Taymor in 2002 cu denumirea Frida, rolul sau fiind interpretat de actrita mexicana Salma Hayek.
Indrazniti sa fiti voi, altfel intr-o zi veti risca sa va priviti in oglinda si in suflet si sa descoperiti ca priviti un strain.
Umberto Eco spunea:
„Frumusetea cosmosului este data nu numai de unitatea in varietate, ci si de varietatea in unitate”.
INDRAZNESTE sa fii TU pana nu este prea tarziu…
