În luna noiembrie am scris în Revista Famost despre un model de viață, pe care pentru a-l descoperi trebuie să descărcați gratuit ediția de noiembrie a revistei (pg. 85-86).
„…. De toti de-ti pasa, dar de nimeni prea; / Daca ti-e dat, prin clipa zdrobitoare, / Sa treci si s-o intreci, mereu bonom, / atunci: a ta e Lumea asta mare / si, mai mult, fiul meu: atunci – esti Om!”
(Rudyard Kipling „Daca”)
Fiecare om care atinge succesul are in background minim o persoana care l-a sprijinit si sustinut neconditionat. Parerea mea este ca ei sunt adevaratii eroi, ei sunt cei care au reusit sa creasca si sa dezvolte un om exceptional. Povestea din randurile de mai jos este a unui om care fara dragoste si sustinere neconditionata probabil nici nu ar fi supravietuit, cu atat mai mult sa isi depaseasca propria conditie si sa realizeze lucruri extraordinare.
Christy Brown (n. 1932, Dublin , Irlanda – d. 1981) a fost un pictor si poet irlandez care a suferit de paralizie cerebrala. Timp de multi ani de zile, n-a fost capabil sa se miste sau sa vorbeasca. Doctorii il considerau ca fiind inapoiat mintal. Totusi, intr-o zi, a reusit sa-si miste piciorul, si, tinand o creta in piciorul stang, a reusit sa comunice cu ceilalti. A rezultat astfel o autobiografie celebra, „Piciorul meu cel stang” (My left foot), considerata a fi cea mai buna opera literara irlandeza.
„Piciorul meu stang” este o pelicula extraordinara bazata pe povestea reala a lui Christy Brown, un barbat inzestrat cu o nesecata dragoste de viata si pasiune pentru tot ceea ce ofera ea.
Desi inca de la nastere parintii au fost instiintati de gravitatea handicapului lui, doamna Brown refuza sa accepte o realitate atat de cruda si isi intampina cu dragoste copilul suferind. Incurajat si sustinut de mama sa, Cristy reuseste sa demonstreze ca in interiorul trupului mutilat se ascunde un suflet plin de caldura, o fiinta umana extraordinara, cu un rar simt al umorului. Cu o vointa de fier, el reuseste sa isi directioneze toate gesturile catre piciorul stang, singura parte a corpului asupra careia are control. Cu ajutorul piciorului, Cristy da nastere unor opere de arta indelung aclamate de criticii de specialitate si unor volume de poezii si nuvele de succes.
Cartea „Piciorul meu stang” urmareste progresele facute de Cristy Brown din ziua aparitie sale pe lume (1932) pana in anul 1959, in ziua in care a cunoscut-o pe Mary Carr, femeia care ii va deveni sotie mai tarziu.
Filmul „My left foot ” apare in 1989 si se bazeaza pe povestea vietii lui Christy Brown sau, mai exact, a unei parti a acesteia, care decurge de la nasterea lui din anul 1932, trecand anumite faze, accentuand altele, pana la gasirea perechii sale, Mary Carr, dupa indelungi incercari si dezamagiri, datorate in principal infirmitatii sale. Rolul lui Christy Brown este interpretat de actorul Daniel Day Lewis, un rol foarte greu de transpus, dar care i-a adus premiul Oscar pentru cel mai bun actor in anul 1990. Cum altfel poate fi categorisita interpretarea unei persoane care nu isi poate controla decat o singura parte a corpului si anume piciorul stang, dar cu ajutorul caruia poate misca si muntii din loc, vorbind la figurat: cu acesta, picteaza, salveaza viata mamei sale, joaca fotbal si marcheaza goluri, construieste noi camere si, in cele din urma, isi scrie autobiografia, care ii va aduce izbavirea si o stare materiala mai buna ce ii va schimba viata.
Chiar daca s-a nascut cu o paralizie care ii afecteaza aproape tot corpul, Christy Brown isi aduna toate puterile mentale pentru a supravietui unei lumi dure, batjocoritoare, pana si din partea tatalui sau. Cu ajutorul mamei, dar si al fratilor sai, care ii arata o dragoste incredibil de sensibila, invata sa citeasca, sa se joace, sa fie pivotul principal in anumite momente, sa scrie, sa picteze si chiar sa aiba propria galerie sau, (ce realizare!), propriul scaun rulant. Mama sa este principalul sprijin, este o femeie atat de simpla, fericita, zambitoare, cu o fire atat de deschisa si de iubitoare pentru fiul sau infirm. Rolul mamei este interpretat remarcabil de Brenda Fricker pentru care primeste premiul Oscar pentru cea mai buna actrita in rol secundar in 1990.
„My left foot ” este un film despre viata si fericire, despre supravietuire si dorinta fiecarei fiinte umane, indiferent de conditie sau de starea fizica de a reusi, de a fi cel mai bun. Este un film in care regizorul irlandez Jim Sheridan a acordat atentie fiecarui detaliu, fiecare dintre acestea constituind o parte importanta, substantiala la reusita personajului. În timp, raman in memorie amanuntele: sutul cu piciorul stang care aduce golul castigator, tentativa de a fura carbunele atat de necesar incalzirii peste iarna, dorinta de sinucidere cu acelasi picior care da, din fericire, gres, incercarile de seducere a diferitelor fete si dragostea venita in cele din urma. Fiecare astfel de detaliu construieste viata unui om care a reusit in ciuda tuturor conceptiilor si in pofida tuturor obstacolelor.
De-a lungul vietii Cristy Brown a scris si publicat o serie de opere literare din care mentionez: (1954) My Left Foot; (1970) Down All The Days; (1971) Come Softly to My Wake (Poeme Christy Brown); (1973) Background Music: Poeme; (1974) A Shadow on Summer; (1976) Wild Grow the Lilies; (1978) Of Snails And Skylarks; (1982) A Promising Career (publicata postmortem); (1991) The Collected Poems of Christy Brown (colectie publicata postmortem cu cele 3 cartii de poezie).
Impreuna cu sotia sa se muta pentru o perioada in Anglia, dar Brown devine mai dependent de alcool din cauza tensiunilor din casnicie. Moare subit in 1981 in casa sa. Legistul a constatat ca Brown a murit in urma unui accident, afirmand ca acesta a cedat la efectele de soc, ca urmare a asfixierii in timp ce manca un cotlet de porc. El este inmormantat in cimitirul Glasnevin in Dublin.
Ritmul in care traim in prezent ne face sa nu mai fim atat de atenti la toate aspectele vietii, uitam sa apreciem ce avem, in special oamenii pe care ii avem alaturi indiferent de cat de jos sau de sus suntem … Pe mine m-a facut om mare mama mea. Si oricat de sus am sa ajung voi sustine mereu ca o femeie simpla, iubitoare, sensibila si minunata m-a facut pe mine exceptionala.
Tu stii cine te-a facut om mare?
