Mâine, 11 noiembrie 2020, se dezbate în plenul Senatului Raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare al implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități pe anul 2019, care a primit un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, precum și revocarea președintelui Consiliului de monitorizare, dl. Florinel Butnaru.

 

Pe data de 3 noiembrie 2020 a avut loc ședința online organizată de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din cadrul Senatului, iar pe ordinea de zi s-a aflat Raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (înființat în baza Legii nr. 8/2016), pe anul 2019.

La sfârșitul ședinței, senatorii prezenți la ședință au respins în unanimitate raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare și au propus alegerea unei noi conduceri. Urmează ca Plenul Senatului să dea un vot final mâine, 11 noiembrie 2020.

Cu siguranță, la această decizie au contribuit și demersurile societății civile, precum și reportajele realizate de jurnaliștii emisiunii România, Te iubesc!, care au atras atenția asupra incompetenței acestei instituții ce ar trebui să monitorizeze drepturile persoanelor  cu dizabilități instituționalizate.

Raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, pe anul 2019, îl puteți consulta, aici.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din cadrul Senatului, a constatat următoarele:

Nerespectarea prevederilor legale prevăzute în Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și Legea nr. 54/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în sensul:

  • Raportul de activitate pentru anul 2019 nu a fost publicat pe site-ul instituției în vederea analizării de către societatea civilă;
  • Pe site-ul instituției nu sunt publicate toate actele normative adoptate;
  • Nu există minute ale ședințelor efectuate în cadrul Consiliului de monitorizare;
  • Nu există pe site un program pentru audiențe;
  • Organigrama și Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de monitorizare nu sunt actualizate pe site-ul instituției;
  • Nu există compartiment specializat de informare și relații publice sau o persoană desemnată cu atribuții în acest domeniu;
  • Pe site-ul instituției sau în regulamentul de organizare și funcționare nu există modalități de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate;
  • Nu există o mapare a tuturor instituțiilor care fac obiectul de monitorizare a Consiliului de Monitorizare;
  • Nu este publicată pe site-ul instituției reprezentarea societății civile prin experții independenți.

De trei ani scriu despre incompetența conducerii Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, inactivitatea și lipsa transparenței decizionale a acestei instituții. Și nu m-am rezumat doar la a scrie, am câștigat în ambele instanțe procesul pe care l-am intentat Consiliului de Monitorizare. Mai multe informații despre acest subiect, puteți să citiți aici:

Neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 4 din Legea nr.8/2016, respectiv:

  • Nu a fost verificată legalitatea prezenței persoanelor cu dizabilități în instituțiile monitorizate;
  • Nu au fost sesizate niciodată organele judiciare competente ori de câte ori au existat indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități a fost făcută prin fapte de natură penală;
  • Nu a fost sesizată autoritatea competentă pentru a se dispune sancțiuni disciplinare sau contravenționale ori să suspende, să retragă și să anuleze acreditarea instituțiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), în cazurile de încălcarea a drepturilor persoanelor cu dizabilități;
  • Nu au fost sesizate organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale în urma monitorizării cazurilor de deces al persoanelor cu dizabilități din instituții;
  • Nu a fost facilitată implicarea și participarea pe deplin a societății civile în procesul de monitorizare pe care îl organizează;
  • Nu a fost prezentat în raportul de activitate colaborarea cu punctele de contact în scopul îndeplinirii de către aceștia a rolurilor ce le revin prin Convenție.

Neîndeplinirea obiectivelor specifice a proiectului de management al domnului Florinel Butnaru, proiect în baza căruia a fost votat și numit în funcția de președinte a Consiliului de monitorizare.

Prin monitorizarea efectuată de Consiliul de Monitorizare nu au fost respectate principiile Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, și anume:

  • Respectarea demnității inalienabile, a autonomiei individuale, inclusiv a libertății de a face propriile alegeri și a independenței persoanelor;
  • Nediscriminarea;
  • Participarea și integrarea deplină și efectivă în societate;
  • Respectul pentru diversitate și acceptarea persoanelor cu dizabilități ca parte a diversității umane și a umanității;
  • Egalitatea de șanse;
  • Accesibilitatea;
  • Egalitatea între bărbați și femei;
  • Respectul pentru capacitățile de evoluție ale copiilor cu dizabilități și respectul pentru dreptul copiilor cu dizabilități de a-și păstra identitatea.

Personal, am câteva întrebări:

De ce Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din cadrul Senatului, abia în luna noiembrie a inclus pe ordinea de zi dezbaterea Raportului de activitate a Consiliului de Monitorizare, în condițiile în care acesta a fost depus la comisie încă din luna aprilie 2020?

De ce Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din cadrul Senatului, NU a luat nicio măsură în ultimii 2 ani privind revocarea conducerii Consiliului de Monitorizare, deși au fost făcute foarte multe demersuri de către societatea civilă în acest sens?

Pe data de 30 iunie 2020, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din cadrul Senatului a audiat candidații pentru funcția de vicepreședinte a Consiliului de Monitorizare.

De ce Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din cadrul Senatului a acordat un aviz pozitiv domnului Gheorghe Aștileanu, fost vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare, în condițiile în care a respins raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare, și a propus revocarea din funcție a conducerii?

Domnul Gheorghe Aștileanu care a depus în prima instanță dosarul de candidatură incomplet, a revenit după ce am scris acest articol cu completări.

Dragi membri ai Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi cum puteți propune Senatului numirea domnului Gheorghe Aștileanu în funcția de vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare în condițiile în care coform raportului de activitate al acestei instituții, aceasta nu și-a îndeplinit obiectivele din programul de management?

Ce a făcut timp de 4 ani domnul Gheorghe Aștileanu de merită încă un mandat de vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare?

Între timp, proiectul lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, este îngropată tot la comisie.

În momentul în care acest proiect de lege o să fie promulgat, Consiliul de Monitorizare devine un mecanism independent pentru promovarea, protejarea și monitorizarea implementării Convenției pentru toate persoanele cu dizabilități și nu numai pentru persoanele cu dizabilități instituționalizate, cum este în prezent. Așadar, este necesar să fie condus de persoane competente și responsabile.

Concluzii:

Dacă Senatul votează respingerea raportului de activitate pe anul 2019 al Consiliului de Monitorizare, precum și revocarea din funcție a domnului președinte Florinel Butnaru, activitatea Consiliului de Monitorizare se blochează deoarece nu au în prezent numit un vicepreședinte.

În altă ordine de idei, validarea cu încă un mandat de vicepreședinte al Consiliului de monitorizare în persoana domnului Gheorghe Aștileanu subliniază încă o dată că nu există interes ca această instituție să nu fie politizată și să își îndeplinească obiectivele conform Legii nr.8/2016.

Este noaptea minții ca Senatul să voteze respingerea raportului de activitate a Consiliului de Monitorizare și revocarea din funcție a conducerii, iar pe de altă parte să renumească în calitate de vicepreședinte o persoană ce a condus timp de 4 ani o instituție care conform raportului de activitate nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege.

E un fel de „ping-pong” jucat cu acordul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi și a Senatului – pe de o parte revocăm președintele și respingem raportul de activitate, iar pe de altă parte girăm un nou mandat pentru fostul vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare. Și interesele persoanelor cu dizabilități iar au rămas în afara „jocului”.