Pe data de 14 iunie 2018 am depus plângere la Secția Contencios Administrativ și Fiscal, la Tribunalul Galați, pentru nesoluționarea cererii nr. 318/13.04.2018 de către Consiliul de Monitorizare. Am avut primul termen pe data de 28 ianuarie 2019, înainte de acest termen am trimis către instanță o notă cu probe, iar Consiliul de Monitorizare o cerere de probe. Nu vreau să intru acum în detalii privind acest proces, vreau doar să vă spun povestea unei rățuște care înota în chiuvetă, dar se credea o lebădă în lac.
În cererea de întâmpinare Consiliul de Monitorizare specifică că la primul termen de judecată (28 ianuarie 2019) va depune Raportul de activitate al instituției, precum și propunerea de modificare legislativă formulată de către actuala conducere.
Haideți să vă povestesc despre Raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare!
În ședința Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, din data de 18 decembrie 2018 a fost susținut Raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, înființat prin Legea 8/2016.
Comisia a amânat votul pentru avizarea Raportului de activitate și Președintele comisiei a transmis ca până la data de 21 decembrie 2018 ONG-urile pot solicita clarificări cu privire la Raportul de activitate al Consiliului de Monitorizare.
Raportul anual de activitate al Consiliului de Monitorizare poate fi consultat aici.
Pe data de 5 februarie 2019, ora 12.00, în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, pe ordinea de zi la punctul 13 se află Raportul anual de activitate al Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
Dacă ONG-urile, persoanele cu dizabilități, presa nu vor solicita să participe la ședința Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi și să susțină că Raportul anual de activitate al Consiliului de Monitorizare trebuie să primească aviz nefavorabil, iar conducerea actuală să fie revocată din funcție, vom avea în continuare o instituție a statului român sechestrată de politicieni.
Pe 11 decembrie 2018, Președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra proiectului de lege la care se face referire în cererea de întâmpinare.
Despre acest proiect de lege am scris aici, iar cei de la Newsweek au subliniat anumite aspecte în articolul: „Modificările PSD la legea care apără drepturile persoanelor cu dizabilități, neconstituționale”.
Prin decizia pronunțată pe 23 ianuarie 2019, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate cu privire la mai multe articole.
Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, obiecție formulată de Președintele României.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi în privinţa dispoziţiilor art.I pct.10 [cu referire la art.6 alin.(2)] și cu unanimitate de voturi în privința celorlalte texte legale, precum și a legii, în ansamblul său, a decis:
- A admis obiecţia de neconstituţionalitate și a constatat că art.I pct.6 [cu referire la art.5 alin.(1) și alin.(2)], art.I pct.7 [cu referire la art.5 alin.(2 ind.2) și (2 ind.3)], art. I pct.8 [cu referire la art.5 alin.(6)], art. I pct.10 [cu referire la art.6 alin.(2)] și art. I pct.11 [cu referire la art.7 alin.(1) lit.e)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități sunt neconstituționale.
- A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că art.I pct.14 [cu referire la art.9 alin.(2 ind.)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.
Concluzie: pe 5 februarie 2019 putem să depolitizăm Consiliul de Monitorizare, putem să cerem revocarea din funcție a dlui Președinte, Florinel Butnaru și a dlui Vicepreședinte, Gheorghe Aștileanu!
Da! Putem!
Închei cu o întrebare retorică:
Cum e cu Raportul anual de activitate al Consiliului de Monitorizare, precum și cu proiectul de modificare a Legii nr. 8/2016, domnule Florinel Butnaru?
Morala: Rățuștele nu pot fi lebede!
